O iubire de neuitat VI

Dimineata. Soarele se arata indraznet prin spatiul lasat liber de perdele. O raza jucausa imi atinge chipul pana in momentul in care parea sa arda. Ma trezesc buimacita si te privesc dormind langa mine. Pentru o secunda pamantul parca se oprise din treburile sale zilnice si iti privea somnul atat de linistit. Incerc sa ma ridic cu scopul de a ajunge la chiuveta ce statea pitita in coltul din dreapta, insa parca nici miscarile nu doreau sa te perturbe. Imi trag usor piciorul pe marginea patului, intr-o stare de melancolie nedescrisa, iar cand eram sigura ca misiunea mea era implinita simt o mana ce imi apasa usor pe sold. Intr-o fractiune de secunda ma trezesc intinsa in pat, iar langa mine stateau doi ochi ce ma priveau curiosi si plini de fericire.

Sursa: hun.is

Te privesc precum un copil prins cand incerca sa faca o nazbatie, apoi, constienta de comportamentul meu copilaros incep sa zambesc timid in semn de regret. Inchid ochii pentru o secunda si simt o apasare pe pieptul meu dar si doua buze moi ce incercau sa ma sarute. Le urmez dansul inconstienta parca de faptele mele si mai apoi ma incumet sa deschid ochii pentru a-i privi frumusetea acestui Adonis ce se framanta in fata mea.

”Buna dimineata!” sopteste el si vad cum cateva sclipiri jucause ii apar in privire.

”Buna dimineata! Scuze daca te-am trezit! Voiam doar sa ajung la chiuveta pentru a ma revigora. Eu, eu…”

”Aceasta fapta nu va fi tolerata! spune el cu un ton agresiv. Acum esti prizoniera mea si nu ai voie sa mai parasesti acest pat! ”

” Dar, dar… trebuie sa ajung la munca! Nu pot ramane aici toata ziua! Mie chiar imi pare rauu si…”

Subit, el incepe sa rada cu gura pana la urechi, surprins fiind de inocenta cu care abordam acest subiect, iar in semn de admiratie isi aseaza capul pe stomacul meu.

”Glumeam, piticuto! Imediat trebuie sa plec si eu, asta inainte ca tata sa observe ca am innoptat aici. Desi mi-as dori sa mai vin din cand in cand si sa dormim impreuna”

” Sigur! raspund eu in timp ce obrajii imi devenisera subit rosii iar capul imi fierbea inexplicabil”

Inainte de a ma dezmetici din acest vis aproape imposibil, Deniz era deja imbracat si ma privea de langa usa.

”Nu imi acorzi un sarut de ramas bun?”

Din nou surprinsa, dar si rusinata de propunerea sa, ma ridic repede din pat si il trantesc de usa, apoi il sarut cu patima pe buzele ce ma chemau parca printr-un mod nedeslusit.

Sursa: lajmi.net

Dupa ce mi-a mai zambit inca odata, se face nevazut in holul mult prea intunecat parca pentru acest frumos rasarit, dar asta nu inainte de a sopti in urma sa un ”ne vedem la cafea!” atat de plin de fericire.

Raman astfel cu privirea la usa, buimaca de intamplarile coplesitoare din seara trecuta, dar si de caracterul profund schimbat al acestui barbat. Dupa toate aceste intamplari stiam ca ma pot calma doar intr-un singur mod: o melodie care sa cante suav pe fundal, atingerea unei ape calde, mirosul imbietor de ciocolata al gelului de dus si doi ochi inchisi care sa imi imprime bine in suflet aceasta seara plina de stele si vise…

Sursa: fotolia.com

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.