O Cenusereasa moderna
A fost odata ca niciodata o fata pe nume Carmine .Aceasta se putea spune ca era o mica Cenusereasa .Avand doi parinti bolnavi si nici-un ajutor din partea surorilor, ea trebuia sa aiba grija de gospodarie ,sa gateasca ,sa spele si sa munceasca din greu pentru a-si trata parintii.
Desi era o fata trudita ,cenusareasa noastra era o fata vioaie ce avea o frumusete aparte .Tenul ii era palid, asemanator primei zapezi asternute, parul era castaniu dar avea si cateva raze de lumina,ce il faceau sa para auriu.Ochii ii erau mari ,jucausi ,de culoare verzi-aurii, asemanatori cu ochii unei feline ce puteau atinge si cea mai neagra inima.Nu stiai daca in ei se ascundea putere sau durere ,dar te puteai pierde in ei usor, trezindu-te intr-un lan de grau copt ,mangaiat de caldura verii.
Intr-o zi ,pe cand cumpara cele necesare gurii aceasta se impiedica si cade, nu departe de o masina ce trecea grabita pe sosea. Insa, deodata, simte o atingere calda pe umar iar o voce dulce o intreaba:
-Esti bine? Aproape ca te-a lovit nemernicul acela! Unii chiar nu sunt atenti, spune el iar fruntea i se incrunta in semn de repros.
-Aaaa, da sunt bine, multumesc! De fapt a fost vina mea ,trebuia sa am mai multa grija pe unde merg.
-Cum sa fie vina unei domnisoare firave ,asa ca tine!Te rog, lasa-ma sa te ajut! Te conduc pana acasa.
-Chiar nu trebuie,multumesc! Ma descurc singura.
-Te rog! Nu te pot lasa singura cu atatea pericole in jur.
-Bine!Ma poti insoti. Iti multumesc.
Baiatul se apropie de o masina rosie ,destul de scumpa ,aseaza bagajele pe bancheta din spate si ii deschide usa cenuseresei ,facandu-i semn sa urce.
Nu dupa mult timp ajung la casa fetei. Aceasta nu era mare insa era bine ingrijita. Curtea cuprindea variate soiuri de flori ,plante, legume si mirodenii ,iar fluturii zburau armonios printre ele.
-Am ajuns! striga Cenusereasa bucuroasa. Iti multumesc ca m-ai adus.
-Nu ai pentru ce. Apropo, ma numesc Anton si imi pare bine de cunostinta .Mi-ar face placere daca ai vrea sa ne mai intalnim.
-Numele meu este Carmine, dar multi imi spun Cenusereasa…
-Cenusereasa.. interesant. Probabil datorita faptului ca ai un suflet atat de bun.
-De fapt..si se aude una dintre surori,ce o chema in graba. Trebuie sa plec. Poate ne mai intalnim. Eu lucrez la un mic magazin de pantofi din centru. Ma gasesti acolo. La revedere Anton!
-La revedere, fata cu suflet cald! si pe buze i se asterne un zambet cald, plin de compasiune.
Fata pleca, dar gandul si inima i-au ramas la tanarul print .Acesta era inalt, zvelt precum un brad, cu parul de culoarea carbunelui si ochii negri precum un abis fara sfarsit.
A doua zi acesta a venit pentru a o vedea dinnou pe cenusereasa noastra .Privirile li se intalnesc si raman pierduti pret de cateva secunde .Baiatul o prinde de mana si ii spune ca o va duce in cel mai frumos loc din regat. Aceasta se indupleca si porneste intr-o frumoasa calatorie impreuna cu barbatul viselor ei. Dar cenusereasa nu avea idee ca aceasta calatorie avea sa ii lege pentru totdeauna,sa le acopere usor sufletul si mintea si sa ii faca sa descopere tainele iubirii eterne.
Locul era de o frumusete angelica , valurile se zbateau patimase acoperite de lumina soarelui ,pasarile cantau oda nesfarsita a iubirii iar freamatul copacilor facea totul sa para o poveste.
Baiatul si fata au devenit apoi tot mai apropiati.Nu exista zi sa nu se intalneasca chiar si numai 5 minute.Se iubeau ,era povestea lor scrisa cu raze de soare si picaturi de ploaie .Totul era un basm pana intr-o zi, cand printul dori sa ii faca cunostinta cu familia sa .
Dar familia baiatului ,cand a vazut ca este o fata simpla ,nu au acceptat-o. Ei doreau o fata cu statut social nu o fetita care munceste cu ziua la un magazin de pantofi.
Astfel tanara s-a simtit exclusa. Dupa atata timp ,povestea ei s-a spulberat. Nu stia de ce sunt atat de importanti banii ,ea isi dorea doar sa fie cu el ,sa fie iubita si protejata. Dar si-a dat seama ca nu pot fi impreuna si s-a distantat de printul nostru.
Zilele treceau greu , fata era mereu trista si fara vlaga .Fiecare lucru , fiecare loc sau melodie , ii amintea de el . Nu putea sa accepte faptul ca nu era potrivita pentru el desi ei erau o singura persoana.
Baiatul de asemena o cauta mereu , era hotarat sa mearga la capatul lumii pentru femeia pe care o iubea. Dar fata parca disparuse .Totul era in zadar.
Era o seara de iulie .Negura serii se lasa usor peste oras .Cenusereasa se pregatea de zor pentru petrecerea pregatita de seful sau , petrecere ce avea sa prezinte noii pantofi stiletto Red Queen ,pantofi creati chiar de ea.
Astfel aceasta isi crease o rochie alba ,cu voal lung, impletita in dantela fina si invaluita in diamante .De asemenea seful ii daduse cadou o pereche de pantofi albi , din piele , invaluiti in dantela cu modele florale si un diamant stralucitor in varf. Parul ondulat ii curgea valuri valuri pe spate si ii dadea un aer de printesa. Uitandu-se in oglinda o cuprinde tristetea si isi spune in gand : ” Daca as fi fost in realitate o printesa oare am fi ramas impreuna?” … Gandul ii frangea inima dar nu pentru mult timp, pentru ca trebuia sa plece la balul dedicat ei .
Ajunsa acolo Cenusereasa noastra incepe sa discute cu colegii ,dar brusc simte o atingere pe umar.In acel moment stia ca printul ei este acolo. O prinsa de mana si o trase brusc in bratele sale, apoi face un semn scurt cu mana si incepe sa cante o melodie lenta. Incep sa danseze si sa se unduiasca pe melodie .De odata cenusereasa il intreba:
-De ce esti aici? De ce dansezi cu mine? Eu nu sunt potrivita pentru tine si nu voi fi niciodata. Nu voi fi nicodata bogata si ingamfata precum ai tai.
-Te rog! Stii ca te iubesc. Nu pot trai fara tine. As fi mers pana la capatul lumii pentru tine.Te rog nu pleca dinnou.
-Anton, te rog , da-mi drumul. Nu vreau sa mai stau aici. Nu sunt potrivita pentru tine. Te rog, intelege!
Fata se trase din mainile lui si fugi spre iesire.Pe scarile palatului ramase insa unul din pantofii ei. In momentul in care tanarul ridica pantoful, un zgomot ingrozitor se auzi. Baiatul se uita si isi vazu iubita intr-o balta de sange. Fusese lovita de o masina.
Printul a facut tot ce i-a stat in putinta sa o salveze pe cea pe care o iubea, insa nici banii , nici statutul social nu au putut-o ajuta. Astfel tanara se stinse ,iar Anton ramase singur, cu sufletul indurerat .
Zilele au trecut insa printul nu isi revenea .Nu manca ,nu bea ,nu vorbea ,nu zambea .Doar statea si se gandea la clipele frumoase petrecute impreuna cu cenusereasa. Dar in privire zarii pantoful pierdut de aceasta pe scari. Era pus frumos intr-un suport de sticla si asezat pe birou.Apoi isi aminti ca iubita lui era pasionata de pantofi si isi dorea sa aiba un magazin doar al ei.
In acel moment printul nostru a zambit si s-a dus la mormantul iubitei sale, unde ii promite ca ii va duce visul la indeplinire.
A doua zi acesta a cumparat micul magazin unde muncea Cenusereasa ,a pastrat pereche creeata de aceasta si a deschis ,in acel loc , un magazin si mai grandios pe care l-a numit ”magazin pantofi Carmin Shoes” . Acolo a creeat pantofi piele naturala si de asemenea a facut si oferte pantofi dama , astfel incat fiecare femeie sa isi poata permite pantofii si prin ei sa de-a un pic din dragostea care i-a fost daruita de catre cenusareasa.
Acesta iubea foarte mult magazinul ,iar in noptile tarzii canta la vioara ultima lor melodie.
Printul a murit mult timp mai tarziu. Fiul sau a dus afacerea mai departe si se spune ca cine primeste pantofi de la Magazinul Carmine , inca mai poate simtii dragostea celor doi,iar cateodata se va auzi ,in serile tarzii , vioara plina de dor a lui Anton.